Rendez-vous subacvatic în Zanzibar (video)

Întreabă-mă care este acea experiență fără de care o vacanță în Zanzibar ar fi de-a dreptul searbădă și am să-ți răspund fără să clipesc: delfinii. Ia aminte, nu vorbim despre o banală croazieră în căutarea delfinilor, timp în care mătăluță n-ai avea altceva de făcut decât să zaci confortabil pe puntea unei ambarcațiuni mai mari sau mai mici, dezmierdat/ă fiind de un pui de briză răcoritoare, așteptând din partea echipajului un semnal, atâta doar, pentru a ieși la înaintare cu camera foto. Nici pomeneală. Ca întotdeauna în călătorii și mai mereu în viață, dacă tânjești după experiențe unice ai a te lupta cu o sumedenie de factori, printre care, în astă situație, se numără marea cea mare și adâncă, valurile ațâțate de vânt și manevrele smucite ale barcagiului și, deloc de neglijat, viteza amețitoare cu care se mișcă - ai ghicit - delfinii!

Cele mai bune agenții de turism cu care am călătorit până acum

Nu sunt și nu am fost niciodată adepta călătoriilor prin agenție. Îmi repugna profund ideea de a fi alipită unui grup și a trebui să mă supun nu doar capriciilor agenției de turism, ci și capriciilor fiecăruia dintre membrii grupului luați separat. În rarele ocazii când am făcut excepție de la acest principiu am ales agenții de turism verificate și ultraverificate, cu review-uri excelente, agenții serioase și cu volum de afaceri mare care își permit să ofere clienților excursii în locuri deosebite față de cele incluse în mod obișnuit în meniul majorității agențiilor de turism de pe piață, asistență permanentă în timpul sejurului (un număr de contact la care să și răspundă cineva în caz de... orice și apoi să te mai și ajute!) și, nu de puține ori, reduceri substanțiale. Niciodată, dar niciodată nu am ales exclusiv în funcție de preț, ba dimpotrivă, de cele mai multe ori un preț prea mic mai degrabă mi-a dat de gândit decât să mă atragă, la fel cum mi-a dat de gândit dintotdeauna un preț mare nejustificat prin servicii și activități pe măsură.

Să ne înțelegem însă, dacă sunt dispusă să plătesc un preț puțin peste medie unei agenții pentru o vacanță memorabilă, asta nu înseamnă nicidecum că aș avea o înclinație nativă pentru acte de caritate față de burdihanele - de altfel bine hrănite, nu mă îndoiesc - ale agențiilor de turism de pretutindeni, ci că mă aștept ca respectiva agenție asupra căreia mă voi fi oprit în cele din urmă să întrunească toate sau cât mai multe dintre condițiile care au mare însemnătate pentru mine: servicii ireproșabile da capo al fine, inclusiv adică, în caz de nevoie, pe durata vacanței, disponibilitate la dialog însoțită, în mod ideal, de capacitatea de a răspunde la varii întrebări, flexibilitate (!), transparență (inclusiv în ceea ce privește componența prețurilor) și, în general, aptitudinea de a da dovadă - nu doar din gură - de seriozitate și profesionalism (de pildă n-ar strica să aibă și o atitudine plăcută față de clienți, vasăzică să afișeze tot spectrul de comportamente asociate conceptului de customer service), nu de alta dar din păcate acestea nu sunt de la sine înțelese, în marea majoritate a cazurilor agențiile de turism având, pasămite, impresia că îți fac o favoare nețărmurită lăsându-te să aderi la mirobolantele lor programe prestabilite. Bineînțeles un alt cuvânt-cheie este plusvaloarea la care făceam aluzie în primul paragraf, fără de care nu văd de ce aș apela, până la urmă, la o agenție de turism.  

2016 - Anul meu asiatic (și un Revelion la înălțime) (II)

Coperta fotografiei care atestă că ne-a prins Anul Nou în zbor :)

De-ar fi totuși să rezum anul 2016 în cifre, rezultatul m-ar lua, poate, chiar și pe mine prin surprindere: 21 de țări (dintre care 5 noi), peste 50 de orașe, vreo 35 de hoteluri și nu mai puțin de 70 de zboruri. Un an în care am ajuns pe 5 continente (nu rareori pe 3-4 continente în aceeași lună), cel mai adesea totuși în Asia (două "vacanțe mari" în Japonia într-un singur an nu-s chiar puțin lucru, aș zice), căci vedetele anului au fost, pe rând, Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Maldive, Indonezia, Taiwan și China. A treia oară când sfârșitul de an mă prinde în Dubai (vorba vine, că mai mult am fost pe coclauri, ups!), anul în care am reușit să îi duc pe ai mei la snorkeling (cu rechinii, vai mie!) în Maldive și, nu în ultimul rând, anul care s-a încheiat, printr-o răsturnare de situație spectaculoasă, în cu totul alt loc decât planificasem, adică la bordul unuia dintre multele Airbus-uri A380 cărora le-am călcat pragul în 2016, unde am ciocnit o șampanie (adevărată, noi, de jucărie, ei) cu personajele cu care ne-am văzut, pare-mi-se, cel mai des în acest an - însoțitorii de bord Emirates!

Una peste alta constat tot mai des că un an are cu atât mai multe șanse să fie reușit cu cât este mai puțin planificat, așa încât îmi propun același lucru și pentru 2017. 

Dacă a fost un an memorabil, mă întrebați? Ia să vedem...

Zanzibar în 28 de fotografii panoramice (II)

Citește partea I aici.

Surpriza și mai plăcută este că nicio plajă nu seamănă cu cealaltă, nuanțele oceanului par a fi nesfârșite iar plajele, dragele, nu ai a le împărți cu nimeni. Decât, poate, când te hotărăști în fine în favoarea uneia dintre multele excursii îmbietoare...

Zanzibar în 28 de fotografii panoramice (I)

De bună seamă că Africa se poate lăuda cu cele mai frumoase plaje din lume. Nu-i vorbă, mi se lipise ea mie de inimă cu mult înainte de a face astă descoperire (cam de pe vremea celui de-al doilea safari), însă de când am dat ochii cu insulele Seychelles și Mauritius parcă am îndrăgit-o și mai abitir. Ei, și tocmai când mă lăsam legănată de iluzia unei oarecare statornicii în ceea ce privește pozițiile fruntașe ale topului meu cu insule mai mult sau mai puțin exotice, întărit de frecventele reîntoarceri ocazionate de ședințe de snorkeling, ski acvatic, plimbări cu catamaranul, înot cu delfinii și altele ca ele, nu știu cum s-a întâmplat că anul ăsta, de ziua mea, mi-am croit în fine drum (după o serie nu tocmai scurtă de amânări) spre Zanzibar. Ajunsă acolo, să vezi comedie...

Top 12 țări cu cele mai frumoase plaje

San Sebastian

O lege nescrisă spune că ai cu atât mai multe șanse să pășești pe cele mai exclusiviste plaje ale pământului cu cât interesul tău față de plaje este mai scăzut spre aproape inexistent. Ca o admiratoare ferventă a acțiunii legilor nescrise asupra lumii în general și asupra propriei mele persoane în particular, i-am făcut voia astei legi și am continuat să disprețuiesc cu obstinație plajele și insulele planetei, deși trebuie să admit că multe dintre ele au fost la un pas de a-mi zădărnici demersul. Astăzi, după un număr considerabil de ani și plaje care mi s-au succedat prin fața ochilor, mă recunosc înfrântă și te poftesc să descoperi, de îți surâde ideea, care sunt țările ale căror plaje mi-au venit de hac.

14 destinații pentru 2014

Destul te-am lăsat să-ți revii după potopul de topuri, sugestii și articole care au răsărit precum ciupercile după ploaia de Anul Nou (da, în Lisabona a plouat de Revelion, și nu doar cu artificii)! În mod sigur la final de februarie sunt ultima care public un astfel de articol cu recomandări pentru 2014, așa încât - cu mintea-ți eliberată de toate locșoarele care ți-au fost propuse până acum - ia loc comod și lasă-te convins să vezi măcar una-două dintre destinațiile recomandate de Printre Rânduri pentru anul acesta. Te las să te documentezi de unul singur de data asta, slavă Domnului că despre majoritatea am scris chiar eu deja pe blog iar celelalte își așteaptă nerăbdătoare rândul. Iar dacă ai la rândul tău vreo sugestie pentru mine, nu mă supăr dacă lași un comentariu aici și-mi arăți o poză-două pe pagina sau profilul meu de Facebook.

Stai ca-n filme la... cele mai frumoase hoteluri de safari din Tanzania!

Gata, nu mai poți aștepta și pace! Anul acesta va intra în istorie dreptul anul ferice în care vei fi văzut Africa. Cauți febril informații, dai telefoane peste telefoane, întrebi în dreapta și-n stânga, răscolești internetul în căutarea celor mai bune variante și nu omiți nici să te informezi cu privire la puzderia de vaccinuri, pastile și sprayuri antiinsecte. Ți se învârte capul de la câte mai ai de făcut și cercetat însă ești hotărât să nu te lași chiar dacă mai mult decât prețul usturător al distracției nu te înfioară decât zecile de boli exotice ale căror simptome mai ai puțin și le înveți pe dinafară. Și ca un făcut, tocmai când îți autodeclarai cu convingere că ești în stare de orice sacrificiu ca să poți, în fine, să ajungi să vezi cu ochii tăi Africa, dai peste un lanț uluitor de hoteluri care îți răstoarnă fără drept de apel toate planurile și socotelile. Sigur, ai putea să treci mai departe încercând să uiți că le-ai descoperit vreodată, însă ce te faci că argumentul acela perfid care începe cu "O dată în viață..." și continuă cu "Cine știe când și dacă mai pup eu Africa a doua oară?" ți se înșurubează chinuitor în minte și pe dată te simți năpădit de un potop de alte argumente care îi țin isonul, în fruntea lor mărșăluind persuasiv acela că Africa nu este, totuși, chiar cel mai sigur loc din lume și n-ar strica să alegi o cazare care nu este doar croită pentru tine ci te va și ține departe de principalele pericole asociate de când lumea unei vacanțe pe continentul așa-zis negru.

Știu exact ce simți, am trecut prin toate astea și, ca și ție, nu mi-a fost chiar ușor să mă hotărăsc. Tot ce îți pot spune acum este că n-ai să regreți nicio clipă că ți-ai ascultat instinctul, ai ales fără îndoială cele mai frumoase hoteluri de safari din Tanzania! A, și nici măcar să nu te gândești să rezervi prin agenție, cei de la Serena Hotels îți vor oferi pachetul complet la un preț mai convenabil - cu toate excursiile incluse - și crede-mă că, oricât ai fi de sociabil din fire, în Africa nu e puțin lucru să ai ditamai safari jeep-ul doar pentru tine!

Top 10 destinații - update

Îți mai amintești cum arăta topul meu de anul trecut? Uită-l. După magnificul an 2012, care mi-a adus o droaie de călătorii care mai de care mai exotice și mai înțesate de surprize plăcute, s-au produs oareșce răsturnări de situație, dintre care unele - recunosc - mă surprind chiar și pe mine. În același timp e totuși reconfortant să realizezi că unele lucruri nu se vor schimba (probabil) niciodată...

10. Tanzania

Sau genul de experiență pe care nu o vei uita până la sfârșitul zilelor, oricât de matusalemică ar fi vârsta pe care vei avea norocul să o atingi.

Atracții: Nenumărate. De la Big Five și maasai până la plaje cu nisip alb și cocotieri, străjuite de faleze de mărgean roșiatic.

Oameni: Foarte de treabă și zâmbitori.

Mâncare: Adevărată, sănătoasă și variată. Deopotrivă pentru amatorii de pizza și devoratorii de homari. Incredibil, dat fiind că vorbim de Africa, nu?

M-aș muta: Nu. Prea multe riscuri. Pe care te sfătuiesc să le tratezi cu seriozitatea cuvenită, chiar dacă - citind lunga listă de boli necruțătoare dintre care o bună parte nu au vaccin și nici leac - s-ar putea să te mai gândești dacă pleci în Africa.

La maasai (II)

Citește aici La maasai (I).

Vocea maasaiului-ghid răzbate până la mine și înțeleg că acei șaizeci de dolari de la începutul vizitei ne-au câștigat dreptul de a face oricâte fotografii dorim. În ciuda acestei permisiuni, mă urmărește senzația că am pătruns într-un loc în care n-am ce căuta și în care sunt tolerată în virtutea obolului plătit fără să crâcnesc. Dacă majoritatea maasailor se arată prietenoși și ne întâmpină cu zâmbete largi, nu pot să nu observ că unii dintre ei ne aruncă priviri piezișe iar câteva femei își trag păturile pe cap îndată ce schițez cel mai mic gest de a încerca să le fotografiez. Cei mai neîndurători sunt bătrânii. Ne scrutează încruntați, făcându-ne să resimțim și mai acut vina de a ne fi născut sub auspicii mai favorabile.

La maasai (I)

Mașina în care ne-am petrecut ultima săptămână staționează și Rashid, ghidul nostru cu ochi ageri și chip cumsecade, ne îndeamnă să coborâm. Satul maasailor, pe care până să ne apropiem mai că îl crezusem părăsit, se însuflețește brusc și din spatele gardului des improvizat din crengi spinoase de acacia se ivesc câteva siluete negricioase înveșmântate în binecunoscutele pături colorate. Li se alătură cât de curând multe altele și toate se îndreaptă în pas alergător în direcția mașinii. În doi timpi și trei mișcări, cam o duzină de bărbați și tot atâtea femei se aliniază de o parte și de alta a intrării în sat și ne privesc insistent, în timp ce dintre ei se desprinde un maasai voinic cu căutătură dezghețată care ne strânge mâinile urându-ne bun venit într-o engleză neașteptat de corectă. "How much?" întrebăm pentru a fi siguri că am înțeles bine și răspunsul sosește îndată: "Sixty dollars". Îi întindem banii pe care îi ia și și-i îndeasă grăbit în buzunar, nu înainte de a-i număra cu o dexteritate care ar face să roșească orice casier destoinic al unei bănci de renume.

Africa on my mind...

Me Jane, you Tarzania? (II)

Ghidul nostru - un localnic cu nas cârn, buze pline, o părere de mustață și față rotundă ca de bebeluș, pe care l-am simpatizat din prima clipă - ne-a primit cu bucurie la bordul automobilului uzat pe care două dungi subțiri trasate cu vopsea verde îl situau, dincolo de orice îndoială, în categoria taxiurilor (după cum constatasem în primele zece minute aruncând o privire pe una dintre ferestrele generoase ale hotelului). Întrebat de nerăbdătorii clienți care-i picaseră, în mod nesperat, într-o frumoasă după-amiază însorită, cu doar puțin înainte de ora de închidere a principalelor atracții ale orașului, ce loc din Dar Es Salaam merită văzut mai întâi și înainte de toate, băiețandrul a rostit doar două cuvinte: fish market, dezvelind, într-un surâs ștrengar, o strungăreață de pomină ce adăuga un plus nebănuit șarmului său și așa deloc de neglijat. Atât mi-a trebuit să aud cuvântul "fish", am încuviințat degrabă, cu ochii strălucindu-mi mai ceva ca niște spinări de pește angrenate în salturi îndrăznețe menite a le potența scânteierea solzilor în bătaia soarelui, și am pornit la drum, mai mult stând pe loc decât mergând dat fiind ora relativ înaintată pe care ghidul nu s-a sfiit să ne-o prezinte drept rush hour. Dar de, una dintre primele lecții pe care le-am aflat în Africa a fost aceea că aici greșește cine se grăbește...

Me Jane, you Tarzania? (I)

După scurta, dar memorabila excursie în Kenya, nu m-aș fi gândit în ruptul capului că voi ajunge din nou, atât de curând, pe meleaguri africare. Mult timp n-am avut însă la dispoziție pentru a mă minuna de ce mi se întâmplă, așa încât - aproape de aterizarea în Dar Es Salaam - m-am trezit întrebându-mă care dintre insulițele înconjurate de ape turcoaz și puțin adânci peste care treceam în zbor zgâlțâit era, oare, Zanzibar. Curiozitatea mi-a rămas nesatisfăcută, dar chiar și faptul că eram acolo, deasupra Tanzaniei, și mă puteam întreba una ca asta era mare lucru, drept pentru care n-am zăbovit prea mult asupra gândului. Până să mă dezmeticesc bine după zborul puțin cam prea matinal, lăsasem în urmă, undeva deasupra noastră, grămăjoarele crețe de nori cumulus mai albi decat albul însuși și ne opinteam hotărât înspre sol.