Stai la... Grand Hotel Excelsior și ai cea mai frumoasă priveliște din Malta!

O călătorie pe o insulă, oricare ar fi aceea, nu are farmec dacă nu alegi o cazare care să te situeze suficient de aproape de apă încât să-ți poți cufunda, practic, degetul cel mare de la picior în îmbietoarele unde răcoroase din... chiar moțul patului. Un deziderat căruia tot mai multe hoteluri de lux din lume se grăbesc să-i dea curs cu scrupulozitate și pe care tot mai mulți călători îl includ printre exigențele lor atunci când își caută găzduire pentru perioada vacanțelor. Adaugă la asta proximitatea față de principalele atracții ale locului, camere plăcute, bucate alese și oareșce facilități suplimentare și pun prinsoare cu tine pe ce vrei că hotelul cu pricina nu va duce în veci lipsă de vizitatori! Este și cazul uluitorului Grand Hotel Excelsior din Valletta, Malta, de ale cărui servicii excelente am avut plăcerea să beneficiez cu puțin timp în urmă, drept pentru care nu ezit a-l recomanda ori de câte ori am ocazia. 

Top 12 țări cu cele mai frumoase plaje

San Sebastian

O lege nescrisă spune că ai cu atât mai multe șanse să pășești pe cele mai exclusiviste plaje ale pământului cu cât interesul tău față de plaje este mai scăzut spre aproape inexistent. Ca o admiratoare ferventă a acțiunii legilor nescrise asupra lumii în general și asupra propriei mele persoane în particular, i-am făcut voia astei legi și am continuat să disprețuiesc cu obstinație plajele și insulele planetei, deși trebuie să admit că multe dintre ele au fost la un pas de a-mi zădărnici demersul. Astăzi, după un număr considerabil de ani și plaje care mi s-au succedat prin fața ochilor, mă recunosc înfrântă și te poftesc să descoperi, de îți surâde ideea, care sunt țările ale căror plaje mi-au venit de hac.

2014 - De la un capăt al lumii la celălalt și înapoi "acasă" (II)

Lăsând la o parte cifrele cărora nu le revine, din punctul meu de vedere, decât un rol pur statistic care să mă ajute să-mi amintesc una-alta peste ani, trebuie să recunosc că 2014 a fost un an cât se poate de darnic, prilejuindu-mi o serie deloc neînsemnată de experiențe și întâlniri. În ianuarie am simțit pe limbă și în nări aroma celei mai scumpe cafele din lume, și nu oriunde, ci la celălalt capăt al lumii, în Taiwan, unde m-am plimbat de una singură o săptămână întreagă, spre uimirea majorității taiwanezilor cu care am interacționat. Februarie mă găsea în fine la unul dintre cele mai vânate festivaluri de pe Coasta de Azur, Fete du Citron; de bună seamă că tema din 2014 (20.000 de leghe sub mări) fusese gândită special pentru mine, altminteri nu-mi explic o atare nimereală după ani și ani în care n-am reușit să ajung. În martie dădeam nasul cu primăvara în București și apoi în Londra cea veșnic însorită, pentru ca aprilie să mă prindă, cu a sa revărsare de flori, spectacole de flamenco și procesiuni religioase de Paște în... Andaluzia. În mai am făcut cunoștință cu o altfel de Africa în țara de baștină a Cesariei Evora, apoi, abia întorși, am pornit-o cu mașina prin Europa într-o aventură de călătorie pe care m-aș mira să o uităm prea curând. Iunie a fost și vesel, și înlăcrimat, căci ne va rămâne de-a pururi în memorie drept luna în care am spus adio Portugaliei, nu înainte de a da o ultimă fugă în Madeira și Porto Santo, ocazie cu care ne-am cazat în cel mai dătător de fiori pe șira spinării loc din lume (vin ele și detaliile, parol!). În iulie ne împachetam frumos viețile în aceleași valize vechi și ne întorceam în... viitor, unde băgam spaima în cămilele emirateze și de pretutindeni, deși nu făcusem nimic mai mult decât să le invităm la noi la masă...bine, fie, pe masă, mai degrabă, dar cine și de ce mă rog și-ar mai bate capul cu o biată prepoziție în ziua de azi?! It's high time we had a high tea, ne-am spus în august și ne-am cocoțat tocmai la etajul douăzeci și șapte al faimosului Burj Al Arab. În septembrie am încălecat pe o aripă de muson și ne-am dus să vedem Omanul așa cum nu-l vede oricine. Octombrie a fost luna recordurilor, dar și a premierelor: primele zboruri cu cel mai mare avion comercial din lume, călătorii pe 4 continente, primele încercări de schi nautic, înot cu delfinii - prima dată în mediul lor natural - întâlniri față în față cu dugongi, oposumi și ornitorinci, și cele mai lungi zboruri de când călătoresc. În noiembrie am numărat încântați nu doar puzderia de decorațiuni de Crăciun malteze, ci și gradele din termometru, care ne-au înlesnit în mod neașteptat o baie și snorkelling în Laguna Albastră. Decembrie ne-a găsit în Sri Lanka, nu de alta, dar ținea morțiș să mă pună la curent cu câți ani am mai împlinit.

Iată așadar cum mi-am petrecut a doua jumătate a lui 2014...