20 (+1) de motive să mergi și tu în Uruguay

N-am fi trecut, poate, prea curând prin Uruguay, dacă un zbor infinit de lung peste ocean (în drum spre New York, dacă țin bine minte) nu ne-ar fi prilejuit întâlnirea cu un însoțitor de bord originar tocmai din Montevideo. Din vorbă în vorbă i-am povestit despre apropiata plecare în Antarctica și cele câteva zile pe care plănuiam să le petrecem revizitând Buenos Aires și ne-am arătat interesul pentru Uruguay, o țară despre care nu știam foarte multe în afară de faptul că este fruntașă la foarte multe capitole în America de Sud și de acțiunile lăudabile ale celui mai sărac președinte din lume. Ne-am trezit pe dată cu o serie de recomandări ispititoare pe care stewardul, săritor și prietenos cum aveam a constata ulterior că sunt mai toți conaționalii lui, ni le-a notat pe o foaie rupta în pripă dintr-un carnețel, între două reprize de întinde-te masă, scoală-te masă în avion. 

2015 - Șturlubaticul an al celor 7 continente (II)

Antarctica

Mi-am promis să nu mă las copleșită de nostalgie, deși vă spun drept că ușor nu e să lași să plece un an-vedetă precum 2015. Să nu regreți că se sfârșește un an care ți-a adus atâtea momente de bucurie și îndeplinirea celor mai arzătoare dorințe ar însemna că nu ești chiar în toate mințile și vreau să cred că mă situez la o distanță confortabilă de astă bănuială. Îmi înăbuș tot eu melancolia spunându-mi că anii nu-s oricum decât o unitate de măsură convențională a timpului iar 2015 poate, în fond, să dureze cât vreau eu. Zică-și el de mâine și 2016 de poftește, în noaptea asta am să-i culeg frumos rămășițele și am să le pun la piept într-un buzunăraș știut numai de mine de unde să poată fi extrase cu ușurință ori de câte ori mă va cuprinde dorul de ele. Și uite așa n-am să uit niciodată să-i fiu recunoscătoare și mai ales voi purta mereu cu mine sentimentul indescriptibil pe care îl aduc cu sine visurile transformate într-o bună zi în realitate.