Rendez-vous subacvatic în Zanzibar (video)

Întreabă-mă care este acea experiență fără de care o vacanță în Zanzibar ar fi de-a dreptul searbădă și am să-ți răspund fără să clipesc: delfinii. Ia aminte, nu vorbim despre o banală croazieră în căutarea delfinilor, timp în care mătăluță n-ai avea altceva de făcut decât să zaci confortabil pe puntea unei ambarcațiuni mai mari sau mai mici, dezmierdat/ă fiind de un pui de briză răcoritoare, așteptând din partea echipajului un semnal, atâta doar, pentru a ieși la înaintare cu camera foto. Nici pomeneală. Ca întotdeauna în călătorii și mai mereu în viață, dacă tânjești după experiențe unice ai a te lupta cu o sumedenie de factori, printre care, în astă situație, se numără marea cea mare și adâncă, valurile ațâțate de vânt și manevrele smucite ale barcagiului și, deloc de neglijat, viteza amețitoare cu care se mișcă - ai ghicit - delfinii!

Să te întreci cu neîntrecuții și să câștigi pierzând

Lucruri minunate se petrec încă de la prima astfel de experiență. La a doua deja se cheamă că ești în temă cu modul de desfășurare al acestora așa încât te supui voit, de dragul potențialei fixări pe peliculă a întâlnirii din adâncuri, încercării istovitoare de a înota cât mai rapid cu putință folosindu-te de o singură mână, în timp ce pe cealaltă o încleștezi cu putere în jurul micului aparat de filmat, rugându-te cerului ca nu cumva hazardul sau vreo vietate marină miraculoasă să ți-l smulgă dintre degete când te aștepți mai puțin. Mai ales dacă vei avea și norocul ca același cer să îți scoată în cale suavele făpturi în căutarea cărora ai pornit. Din fericire nimic de felul ăsta nu se întâmplă și pe când efortul fizic purcede, deja, să se facă simțit, iată că primele roade ale goanei încep și ele, sfios întâi, apoi în număr mare, să apară. 

O tumbă, și încă una, că doar nu ne-om fi crezut singurii ieșiți în recunoaștere, și goana reîncepe, încă și mai aprigă, iar sorții-s în favoarea lor, căci noi cu fiece suflare suntem mai istoviți iar ei tot mai vioi.



Ne înverșunăm din nou, în timp ce prin membre, deloc deprinse cu aste confruntări acvatice, ni se insinuează crampe dureroase. Plusează ei, plusăm și noi dar bătălia, n-ai ce-i face, e limpede că e ca și pierdută. Astfel încât aproape că ne dăm bătuți când... poftim, în mod neașteptat, își schimbă direcția și îmi oferă cel mai frumos cadou de ziua mea.



Și gata, am pierdut, dar cui îi pasă? Nu am intrat în joc pentru izbândă. Să te întreci cu neîntrecuții și să câștigi pierzând e un scor chiar onorabil când ești - păi nu-i așa? - la ei acasă...

Tenerife - tentația exotică a Spaniei (VI)

Zilele s-au scurs pe nesimțite în Tenerife iar vacanța se apropia cu pași repezi de sfârșit. După senzația inegalabilă care te cuprinde în vârful vulcanului Teide, ai zice că insula nu-ți mai poate oferi nimic spectaculos și tot ce-ți mai rămâne de făcut este să te scufunzi într-unul din multele șezlonguri îmbietoare și să te lași alintat de razele binefăcătoare ale astrului diurn, în timp ce sorbi cu nesaț un cocktail multicolor în clinchet melodios de cuburi de gheață. Sau să faci câțiva pași către cel mai apropiat punct de vânzare a suvenirurilor unde te vei căzni să alegi între atâtea și atâtea obiecte cu care i-ai putea impresiona iremediabil pe cei dragi de acasă, rememorând pe drumul într-acolo, odată cu fiecare adiere de vânt care ți va dezmierda tâmplele, fragmente dintr-o vacanță de pomină. Nimic mai greșit, după cum vă spuneam și cu altă ocazie, insula este un izvor nesecat de surprize pe care nu ai cum să le epuizezi într-un biet sejur de 7-8 zile. Ceea ce știusem, însă, de îndată ce luasem în primire catalogul cuprinzător de la recepție, a fost că nu aveam cum să părăsim Tenerife fără a ne delecta cu o plimbare de-a lungul coastei vulcanice a insulei, în căutare de balene și delfini pe care să-i admirăm în mediul lor natural.

Intermezzo cu delfini

Pentru că îi iubesc de când mă știu și pentru că am observat că v-au plăcut pozele din episodul 2 al serialului meu despre Tenerife, m-am gândit să vă fac o bucurie povestindu-vă câte ceva despre aceste minunate creaturi marine înzestrate cu caracteristici aparte și o inteligență ieșită din comun, delfinii. 

Tenerife - tentația exotică a Spaniei (II)

Priveliștea de pe terasă

Zorii celei de-a doua zile petrecute în Tenerife ne-au surprins făcând planuri. În noaptea de dinainte ne interesasem ca de obicei la recepția hotelului și aflasem că există nenumărate alte atracții și excursii de neratat pe insulă pe lângă cele asupra cărora ne documentasem încă de acasă. Am luat cu noi în cameră catalogul deloc subțire pe care ni l-a înmânat, zâmbind amabil, recepționera și ne-am lăsat absorbiți între filele acestuia, în timp ce încercam să ne punem de acord asupra strategiei care avea să facă din zilele următoare o experiență de neuitat. În cele din urmă, după ce am eliminat cu chiu cu vai variantele care nu ne făceau cu ochiul în mod deosebit, am amânat decizia finală pe seara aceleiași zile și am hotărât că nu aveam cum să începem aventura noastră pe insulă altfel decât cu faimosul Loro Parque. Pentru a străbate întreg parcul și a asista la spectacolele cu lei de mare, orci, delfini și papagali, o singură zi mai că este insuficientă, așa că nu era cazul să pierdem vremea. Ne-am aruncat la repezeală câteva provizii în mașină și am pornit nerăbdători la drum.