Top 14 idei care l-ar da gata și pe Sf. Valentin!

Înainte să mă învinuiți de inconsecvență, țin morțiș să reiterez că nu mă dau în vânt după sărbători importate. N-am însă nimic împotriva celor care și le însușesc, în fond sunt doar noi prilejuri de a ne colora o existență nu de puține ori deloc palpitantă. Ideea acestui top m-a străfulgerat pe când citeam din cale-afară de concentrată (zic eu) o carte de călătorii în care până una-alta Veneția este subiectul principal. Și cum de la Veneția până la oareșce gânduri romantice nu e decât un singur pas (nici pomeneală de vreun clișeu în cazul acesta, cel puțin în ceea ce mă privește), mi-a venit ideea că v-aș putea sugera niscaiva experiențe romantice pe care le-am trăit pe propria-mi piele, dacă nu pentru anul curent, măcar pentru la anul. Am alcătuit topul de mai jos în 5 minute, prin urmare cer îngăduință ideilor romantice pe care, în graba mea, am omis a le extrage de prin cotloanele prăfuite ale memoriei. Cu siguranță mă voi revanșa față de ele cu proxima ocazie... 

14. Goana după aur lichid la Marea Nordului

Bird's Eye View over ...St. Petersburg

Pentru a vedea orașul St. Petersburg de sus, neapărat suiți cele 300 de trepte ale Catedralei Sf. Isaac. Catedrala, construită în decursul a 40 de ani și având una dintre cele mai mari cupole din lume, domină cerul orașului, fiind vizibilă cam de pretutindeni grație celor 101,5 m care fac din ea a doua cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Fotografiile sunt făcute în prima parte a lunii aprilie a.c., când orașul abia începea să se smulgă din strânsoarea înghețată a iernii...

Top 10 destinaţii - Printre rânduri

Zilele trecute Cătălin şi Renu au lansat un concurs. Toate bune şi frumoase până aici. Păi hai să particip şi eu, mi-am zis, că doar am de unde alege! Iar premiile - mai ales unele dintre ele - îmi cam făceau cu ochiul. Ei bine, trebuie să recunosc că aparent atât de uşoara sarcină a concursului mie una mi-a dat serioase bătăi de cap. M-am gândit, m-am răzgândit, m-am hotărât, am dat să scriu, iar m-am sucit...şi tot aşa. Am ales în fine zece destinații, am tăiat vreo trei şi le-am înlocuit cu altele, am pus pe hârtie şi vreo două rezerve despre care am avut eu impresia că le cam nedreptăţisem...şi voila, aveam în fine un top. L-am trecut pe curat şi am îndesat bileţelul în geantă, hotărâtă să nu mai schimb nimic, în ruptul capului. Și n-am mai schimbat nimic. Adică mă rog, n-am mai adăugat nicio destinaţie şi nici n-am tăiat vreuna de pe listă (cu excepţia rezervelor). Doar le-am...schimbat niţel poziţiile între ele. Adineauri :-). Nu pricep şi pace cum de zece poziţii sunt atât de puţine încât oraşe foarte dragi mie precum Praga, Verona, Nürnberg, Florenţa, Toulouse, Edinburgh, München, Tallinn, Stockholm, Helsinki, Salzburg, Lyon şi muuulte altele au rămas pe dinafară. Vă mărturisesc că una dintre propriile-mi reguli spunea cât se poate de clar că nu am voie să includ în top două oraşe din aceeaşi ţară. Vi se pare simplu? Pai atunci alegeţi voi între Roma și Veneția, să vă văd. Nu mai zic nimic despre criteriile pe care am încercat să le aplic pentru că... vreo duzină dintre ele au sfârşit prin a ieşi cu coada-ntre picioare pe uşa din dos, dând întâietate unor argumente cât se poate de subiective. Ce mai tura-vura, uite topul (nu e topul), îl scriu acum repede că nu se ştie ce mi se mai năzare până mâine... 

Pentru început, concluzii :-)

Și uite că m-am întors cu zâmbetul pe buze și primăvara pe urme dintr-o vacanță de milioane. O vacanță de două săptămâni în care am ajuns în șapte destinații, dintre care șase complet noi. După cum scriam acum ceva timp, am început cu un vechi prieten, Helsinki, pentru a ne îndrepta apoi, pe rând, spre Tallinn, Riga, Stockholm, Uppsala, Turku și - cireașa de pe tort - Sankt Petersburg. 11 zile am mers intruna, strângând din dinți când mă copleșea oboseala, nevrând, neputând sa ratez vreun obiectiv despre care citisem și pe care era musai, nu alta, să îl văd cu propriii ochi. Ultimele trei-patru zile au fost ceva mai relaxate pentru că în Rusia ne-am luat ghid și am fost plimbați de colo-colo cu mașina, astfel încât bietele noastre picioare și-au putut în fine trage "sufletul". Dar și de ar fi fost altfel nu aș fi regretat nicio clipă tot mersul ăsta nebun, în neștire, pentru că am avut ce vedea, am avut parte de experiențe inedite, emoții, artă, muzică, dans, delicii culinare, surprize, oameni calzi și, mai presus de toate, cunoaștere. Despre toate astea și mai mult decât atât vă voi povesti curând, din păcate într-un ritm mult mai lent decât mi-a fost dat să le trăiesc. Vă promit însă că vă voi răsplăti răbdarea cu detalii dintre cele mai interesante, povești hazlii și experiențe rare.

Până atunci iată un mic bilanț la care m-am trezit gândindu-mă astăzi, nu știu nici eu de ce, uite-așa :-).