28.7.13

10+1 argumente colorate pro Lisabona

Oricât ai fi de preocupat să descoperi destinații care mai de care mai îndepărtate ori exotice, n-ai nicio scuză să nu pleci chiar acum înspre Lisabona. Te asigur că însorita și extrem de ospitaliera capitală a Portugaliei va constitui o surpriză dintre cele mai plăcute chiar și pentru cel mai cârcotaș vizitator. Dintre nenumăratele aspecte care fac din Lisabona destinația ideală pentru orice anotimp, orice fel de călător și orice nivel de exigență culturală, am ales 10 (+1) colorate care să te pună pe drum numaidecât
 
1. Azulejos

Întâlnite în exteriorul și interiorul bisericilor, palatelor, caselor obișnuite și chiar al stațiilor de cale ferată ori metrou, plăcile de faianță colorată denumite "azulejos" constituie un element distinctiv al arhitecturii portugheze, fiind aplicate pe pereți, podele și tavane. Introduse în Portugalia de către mauri, "pietrele lustruite" - căci aceasta este semnificația cuvântului arab الزليج (az-zulayj) din care își trage originea numele de azulejos - aveau nu doar valoarea ornamentală care li se atribuie în zilele noastre, ci și una funcțională, destinate fiind controlului temperaturii din case. Arta faianței pictate, care în Portugalia vremurilor noastre redă aspecte importante ale istoriei și culturii portugheze, se mai păstrează în lumea arabă în două tradiții principale: Zalij-urile egiptene și cele marocane.





2. Bacalhau

Sau, altfel spus, banalul cod, uscat și sărat, ca ingredient principal al unor mâncăruri cu un gust care poate fi numit oricum, numai banal nu. În funcție de regiune și tradiție, în Portugalia există nenumărate variațiuni ale rețetei de bacalhau. Unii spun că există peste 365 de moduri de a găti bacalhau, în timp ce alții afirmă că ar fi nu mai puțin de 1001. Oricare ar fi adevărul, te poftesc să-l încerci, altminteri s-ar putea să îți pară rău. Un răsfăț culinar și o mâncare simplă și savuroasă (indiferent de rețetă) căreia papilele-mi gustative îi vor purta recunoștință veșnică pentru simplul motiv că există.



3. Street art - picturi, desene, postere, graffiti

Fie că se prezintă sub forma disciplinată a unor reprezentări hazlii ale personajelor de vază din trecut ori contemporaneitate în stațiile de metrou portugheze ori iau formă de desene graffiti, postere, coli sau materiale textile pictate care împodobesc zidurile fabricilor, depozitelor și caselor, atârnă în bătaia vântului de balustradele balcoanelor și teraselor, exhibând angoasele și, mai ales, talentul îndoielnic al autorilor, înveselesc intrările în locuințe și localuri, ele sunt, dincolo de orice dubiu, manifestările pornirilor artistice ale localnicilor pe care aceștia simt nevoia de a și le exprima în văzul lumii. Mai colorat de atât nici că se poate!
















4. Funicular

De neratat în Lisabona, mai ales dacă ești pasionat de micuțele vagoane cu interior vintage confortabil care urcă cu sârg pante cu grade diferite de înclinare ce duc în Lisabona la râvnitele miradouro, punctele de belvedere de unde poți admira cel mai bine frumusețea orașului. Din fericire Lisabona dispune chiar de trei astfel de funiculare, inaugurate prin anii 1880 și clasificate drept monumente naționale - Gloria, Bica și Lavra.




5. Ginjinha și pasteis de nata

Hotărât lucru, portughezii nu stau rău deloc la capitolul patiserie! Piesa de rezistență, cunoscută drept pastel de nata sau pastel de Belem, este o tartă cu cremă de ou ale cărei începuturi sunt mai puțin glorioase decât lasă a se ghici faima ei actuală, faimă care a depășit demult hotarele Portugaliei. Mai exact, se prea poate să nu fi fost creată niciodată dacă monahilor de la Mănăstirea Ieronimilor din parohia Santa Maria de Belem nu le-ar fi prisosit niscaiva gălbenușuri de ou cărora le-au găsit, ferice de noi, dulcea întrebuințare ce se mai păstrează până în zilele noastre. Inițial mai puțin norocoase decât suratele lor de găoace - folosite la scrobirea veșmintelor călugărilor și în vinării - gălbenușurile au sfârșit prin a le întrece pe acestea în ceea ce privește varietatea întrebuințărilor, ceea ce a dus la răspândirea rețetelor de patiserie în toată țara. Încearcă-le neapărat alături de un strop de ginjinha, lichiorul tradițional de vișine, vâscos și dens, care ți se va pune în față fie în păhărele pe fundul cărora se lăfăie măcar o vișină plinuță, fie într-o cupă minusculă din ciocolată care te va face să apreciezi și mai mult deliciosul și amețitorul conținut.




6. Restaurante, pub-uri, cafenele

Dacă ar fi să dai crezare exteriorului ponosit, aparent deloc atractiv, al majorității restaurantelor, barurilor și cafenelelor din Lisabona, probabil că nici nu te-ai mai obosi să le treci pragul. Și habar n-ai ce mare greșeală ar fi asta, pentru că zidurile scorojite ori intrările semnalizate adesea doar de către două-trei măsuțe ce se ițesc de sub tot atâtea umbreluțe colorate, ori de tende în culori închise sau neutre, adăpostesc comori pe care nici n-ai merita să le descoperi de te-ai lăsa atât de lesne deturnat de niște biete aparențe. Una dintre acestea, cafeneaua A Brasileira, a reușit să iasă din anonimat, lucru care transformă găsirea unui loc liber în interior sau pe terasă într-o adevărată aventură. Cafeneaua a fost inaugurată în anul 1905 și este primul local în care s-a servit bica, o ceșcuță de cafea tare comparabilă cu espresso pe care o apreciau deopotrivă oamenii simpli și nenumărații intelectuali care s-au perindat pe aici de-a lungul timpului. Dintre ei, unul a ținut morțiș să-i fie aproape și după moarte, sau cel puțin așa au considerat semenii lui de vreme ce o replică de bronz a poetului portughez Fernando Pessoa te poftește și azi să i te alături, măcar și numai pentru o fotografie, pe scăunelul de bronz gol din stânga lui.









7. Asfințit

Sigur, trebuie să ai mare noroc ca să prinzi un asfințit ca acesta, însă dacă te numeri printre fericiții cărora Lisabona li se înfățișează așa încă de la prima vizită, stai locului o vreme, cufundă-ți privirea în marea de nuanțe de roșu, roz și portocaliu, îmbată-ți sufletul și simțurile și apoi prinde-l bine și închide-l la loc de cinste în cutiuțele memoriei, pentru că știi că rar îți va mai fi dat să te bucuri de un asemenea apus citadin...
 





8. Tramvai

O plimbare cu tramvaiul 28 (elétrico 28) prin zona istorică a orașului îți va dezvălui adevăratul chip al Lisabonei mai bine decât orice ghid turistic și te va purta fără grabă în susul, josul și iar susul străduțelor pietruite și înguste ale unor cartiere faimoase precum Alfama și Bairro Alto. Vei descoperi detalii și colțisoare extrem de pitorești pe care altfel le-ai fi omis iar la sfârșitul călătoriei vei ști exact unde ții neapărat să te întorci pe jos pentru a aprofunda.





9. GoCars

Le-am zărit întâmplător într-una din piețele animate ale Lisabonei și nu ne-am mai putut desprinde privirea de ele. Cercetând, am aflat că mașinuțele galbene sunt veritabile ghiduri turistice vorbitoare pe trei roți, dotate cu GPS, pe care le poți închiria pentru a face un altfel de tur al orașului. Un tur ghidat de care nu se pot bucura deocamdată în Europa decât turiștii care poposesc în Barcelona, Madrid și Lisabona. Mașinuțele galbene nu doar că îți arată calea de urmat pentru a ajunge la principalele atracții ale orașului, unele dintre ele mai puțin știute de turiștii care aleg o altă modalitate de a explora împrejurimile, dar și spun povești, oferă variante de traseu și informații interesante despre limba și cultura portugheză, ba chiar te și încântă cu glume și anecdote despre oraș pe care vei simți apoi nevoia să le împărtășești prietenilor odată cu pontul de a nu rata GoCars-urile la următoarea vizită în Portugalia!



10. Băncuțe-ghiveci

Ți-a trecut vreodată prin minte că ai putea să împarți o băncuță sau... un ghiveci cu un pomișor? Ei bine, portughezilor le-a trecut. Una dintre cele mai frumoase idei ale căror concretizări mi-au ieșit în cale vreodată aduce laolaltă oameni și copăcei pe băncuțe colorate care au deopotrivă rol de ghiveci. Un mod excelent de a te relaxa după alergătura zilei și chiar de a te bucura de puțină umbră sub soarele arzător dacă, desigur, te nimerești în zonă la momentul potrivit. În schimbul stropului de umbră și al foșnetului liniștitor al frunzelor și ramurilor în bătaia vântului îi vei ține companie, poate pentru prima dată, unui copăcel. O senzație pe care trebuie neapărat să o încerci pentru a o înțelege!




11. Studenți

Se adună la final de săptămână în piețele mai cunoscute pentru a strânge un ban de buzunar cântând. Sunt tineri și frumoși și te privesc drept în față în timp ce intonează melodii pe care ai impresia că le cunoști de undeva deși știi sigur că nu le-ai mai ascultat niciodată. Nu înțelegi ce cântă și poate e mai bine așa. În fond, ar putea cânta despre orice. Poate despre dragoste și tinerețe, poate despre viață, frumusețe și bucuria de a trăi. Poate despre mândria de a fi portughez într-o țară în care oamenii sunt buni de pus la rană. Poate despre regretul că anii trec mult prea repede pentru toate câte îți propui să realizezi când ești tânăr așa ca ei. Cert este că te vei simți și mai aproape de spiritul portughez după ce îi vei fi ascultat cântând. Nu-i căuta, îți vor ieși ei în drum atunci când te vor simți pregătit să-i asculți. Și nu m-ar mira ca finalul cântecului să te găsească lăcrimând măcar un pic...








12 comentarii:

  1. Ador azulejos, vreau cu funicularul si cu tramvaiul, imi ploua deja in gura, n-am cum rata GoCar-urile, am sentimente impartite privind arta de strada (unele sunt chiar misto, altele sunt foarte discutabile), bancutele alea nu ma inspira dar poate ve viu sunt altfel si abia astept sa-i ascult pe tineri cantand.

    RăspundețiȘtergere
  2. In plus abia astepti sa ma vezi pe mine, nu-i asa? :-P

    RăspundețiȘtergere
  3. Si sa mananc ce stii tu sa faci bun :)Hai, ca nu e doar interes!

    RăspundețiȘtergere
  4. ce tare era mosuletul din clip - a tinut neaparat sa le si arate! si cati mosuleti decrepiti ca acela am mai vazut prin Lisabona...

    uite ca eu nu am vazut bancutele-ghiveci; pe unde anume erau?

    RăspundețiȘtergere
  5. Imi place la nebunie mancarea lor

    RăspundețiȘtergere
  6. @Danut: Mie-mi spui?! :-P Si cel mai tare e ca nici nu te ingrasi de la ea, mai ales ca aici ai mereu scari si stradute de urcat si coborat! :-)

    RăspundețiȘtergere
  7. @ici-colo.ro: Culmea e ca eu am dat peste toate astea in octombrie, cand venisem aici doar ca turist :-). Sunt pe langa Cais do Sodre bancutele, am mers special sa le caut la un moment dat pentru ca nici eu nu-mi mai aminteam exact...

    RăspundețiȘtergere
  8. ce frumos ai suprins orasul ! chiar aveam nevoie si de o alta perspectiva, cineva care a fost in Lisabona nu a fost foarte incantat.

    RăspundețiȘtergere
  9. Sa stii ca am pus Lisabona pe lista de vazut la anul. De ceva vreme imi face cu ochiul

    RăspundețiȘtergere
  10. @ela: Sa-mi fie cu iertare, dar daca nu i-a placut inseamna ca n-a inteles mare lucru din orasul asta si/sau nu s-a obosit sa se documenteze suficient. Lisabona (si de altfel toata Portocalia) e foarte frumoasa, te astept sa te convingi! :-)

    RăspundețiȘtergere
  11. @Cristina: "La anul" e deja aici, ce mai astepti?! :-P

    RăspundețiȘtergere
  12. Abia astept sa ajung la Lisabona, acum ma documentez :).

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Subscribe