Bird's Eye View over... Ljubljana

Aș putea să îți spun că Ljubljana este una dintre capitalele europene care mi-au mers la suflet din prima clipă. Aș putea să menționez într-o doară castelul medieval, clădirile baroce, podurile splendide, foișoarele și terasele pline de farmec și atmosfera tihnită a străduțelor pietruite, atât de rar întâlnită în miez de vară. Aș putea să strecor, printre rânduri, o aluzie oricât de neînsemnată la legenda argonauților pe care zice-se că se întemeiază istoria și unul dintre simbolurile de căpătâi ale orașului. Aș putea să te atrag cu promisiunea priveliștii încântătoare care te așteaptă la finele urcușului cu micuțul funicular transparent până la castel.

În loc de asta am să te poftesc să îți scrii propriile amintiri, în timp ce rătăcești, aruncat de colo-colo între admirație și extaz, printre fântâni, biserici și monumente unul și unul, mărturii vii ale unui trecut care se cere cercetat și repovestit. Să îți definești și înscrii singur în memorie nuanța incredibilă a apelor verzui adumbrite de sus-pomenitele poduri pe sub care trec în șoaptă bărci pitice din lemn lustruit. În loc de asta am să-ți spun doar atât: Puține sunt în lume locurile acelea în care revărsarea neașteptată a unor acorduri divine de muzică clasică într-o piațetă scăldată în lumina revelatoare a după-amiezii să te poarte cu ea minute în șir, și nu oricum, ci în pași de vals.