15.7.11

Splendida carte a celor o mie de emoții

Titlul acestei cărţi a lui Khaled Hosseini îmi pare cum nu se poate mai bine ales. Nu ştiu cum aţi perceput-o voi, cei care v-aţi luat răgazul de a vă cufunda între paginile ei, însă pe mine cartea asta m-a pârjolit pe interior cu intensitatea a...o mie de sori. Cartea începe domol, precum razele blânde alunecând pe chipul meu dimineaţa la trezire, odată cu introducerea cititorului în viaţa micuţei Mariam. Copil din flori ("harami"), Mariam își duce alene viaţa de la o zi la alta alături de o mamă pe care nu o înţelege, însă arde ca o flacără în rarele clipe de fericire alături de Jalil, tatăl care nu o consideră cu adevărat parte din familie, dar care pare să o iubească în felul său meschin şi egoist. Cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de mama istovită înainte de vreme, Jalil îi ține spiritul treaz și o ademenește cu povești frumoase despre Herat, "leagănul culturii persane și locul unde-și dădeau întâlnire scriitorii, pictorii și sufiștii", acolo unde "Dacă-ți întindeai piciorul mai mult, riscai să te trezești cu el în fundul unui poet" ori despre ficusul la rădăcina căruia a fost îngropat marele poet Jami. Venerația orbească pentru tată o face pe Mariam să își neglijeze mama, ceea ce conduce în cele din urmă la tragedia ce constituie factorul declanșator al intrării vieții lui Mariam pe un cu totul alt făgaș.

Iar de aici, la fel cum lumina soarelui crește treptat în intensitate pe parcursul periplului său diurn, acțiunea romanului prinde a se desfășura într-un ritm din ce în ce mai alert, dogoritor, mistuitor de trup și suflet, îmbogățindu-se cu noi fire ale narațiunii precum lumina soarelui cu alte și alte mănunchiuri de raze. Cartea are darul de a nu te lăsa să te desprinzi din vraja ei, însă lucrul ăsta se întâmplă atât prin intermediul unor pasaje de o emoție rară, cât și cu prețul unor cruzimi și chinuri teribile la care te face părtaș. Am simțit de-a binelea, scrâșnindu-mi printre dinți, pietrele pe care Mariam este silită să le mestece de către nemilosul Rashid, am încasat, chircindu-mă de durere și furie neputincioasă, ploaia de pumni care s-a abătut asupra Lailei, am plâns până mi-au secat lacrimile la gândul loviturilor care n-au cruțat nici măcar trupușorul firav al nevinovatei Aziza. Cartea asta a dat cu mine de pământ, mi-a scormonit măruntaiele, mi-a prefăcut mințile în scrum și sufletul în cenușă. Pentru ca apoi, odată cu sacrificiul suprem al unui suflet oropsit, chinuit de remușcări și fără perspectiva unui trai mai bun, pentru un alt suflet de care pe nesimțite se găsește legat pe vecie cu legături indestructibile alcătuite din suferință, lacrimi și profundă empatie, orizontul întunecat de scrum și cenușă să fie invadat și purificat din nou, nesperat, de soare. Pentru că "cel mai mult Mariam este în inima Lailei, unde strălucește cu puterea explozivă a o mie de sori"...Astfel, Mariam ajunge să se identifice cu însuși orașul Kabul, despre care o odă a unui faimos poet spunea cândva: "Nici c-ai putea să socotești acele luni ce-i strălucesc pe acoperișuri / Sau miile de sori splendizi ce i se ascund pe după ziduri".

Îmi doresc din suflet să pot scrie vreodată o carte care să stârnească în cititorii mei tot atâtea emoții câte am descoperit că a răscolit în mine cartea asta. Neaparat citiți-o, și după ce veți fi terminat-o mai cumpărați un volum sau două și dăruiți-le unor prieteni dragi, pentru a vă asigura că o vor citi și ei. La capătul lecturii vor fi mândri că lumea asta, cu bune și cu rele - în ultima vreme mai mult cu rele - ne mai dăruiește totuși, din când în când, câte un asemenea scriitor.



19 comentarii:

  1. Pe mine m-ai convins sa o cumpar :D

    RăspundețiȘtergere
  2. :) Si eu am trecut prin cele 1000 de emotii...m-am revoltat si m-am cutremurat in timp ce citeam dar am apreciat stilul si faptul ca nu am putut sa las cartea din mana pana nu am terminat-o. La cateva zile dupa, am citit si Vanatorii de zmeie care este la fel de captivanta si de atunci le recomand tuturor prietenilor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Denisa, daca am reusit asta, sunt cea mai fericita! :-D Abia astept sa imi spui cum ti-a placut :-)

    RăspundețiȘtergere
  4. Claudia, abia astept sa citesc si "Vanatorii de zmeie", am cumparat-o imediat ce am terminat "Splendida cetate...". Asa mi s-a lipit de suflet omul asta, incat o sa citesc tot ce va mai scrie de acum inainte, forever and ever! :-P

    RăspundețiȘtergere
  5. Frumoasa pledoarie pentru o carte , Ioana !
    Ai reusit sa ma faci curios .

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumesc mult, Radu! Sper sa citesti cartea...si apoi poate treci pe aici sa imi spui cum ti-a placut :-)

    RăspundețiȘtergere
  7. Sa fii sigura ca o voi cauta , Ioana !

    RăspundețiȘtergere
  8. Aproape m-ai convins. Momentan spun pas. Am pe liasta o gramada. :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Lillee, te inteleg, si eu la fel :-). Cand ii va veni timpul, sunt sigura ca iti va placea. Oricum, se citeste repede, cum ziceam nu o prea poti lasa din mana...

    RăspundețiȘtergere
  10. Eu iti multumesc pentru carte si pentru ca m-ai convins (nici n-a fost greu :D ) sa pun cartile lui Hosseini sus pe lista... atat de sus incat acum citesc Vanatorii de zmeie si abia astept sa citesc si Splendida cetate...
    Oricum, n-am mai citit de mult o carte atat de zguduitoare (azi am plans de vreo 2 ori) si densa! Minunata (sau mai bine spus, minunate, ca stiu sigur ca si Splendida cetate imi va placea cel putin la fel de mult)!!!
    Deja ma gandesc sa le fac si eu cadou, dar mi-e teama ca niste carti atat de geniale trebuie sa fi fost deja descoperite de toata lumea...

    RăspundețiȘtergere
  11. @Andreea: Sa stii ca nu e chiar asa, sunt multi care inca nu stiu de ele. Oricum ar fi, ma bucur ca le citesti, stii doar! :-)

    Ha, m-ai fentat, eu nu am ajuns inca la Vanatorii de zmeie. Dar ma bucur ca zici ca e tot asa, abia astept sa o citesc...

    RăspundețiȘtergere
  12. Buna seara , Ioana !
    Acum am termint de citit cartea pe care ai recomandat-o aici atat de inspirat . Am gasit-o in cursul saptamanii la libraria din Titan .Vanzatoarea o citise si ea si-ti redau ce mi-a spus : " Ii multumesc lui Dumnezeu ca m-am nascut in tara asta " . Fericit ca am gasit-o m-am napustit asupra ei .Actiunea este bine gandita , intr-un crescendo de Bolero Ravelian ...Sa recunosc ca m-au podidit lacrimile de cateva ori ? Recunosc ! Prea multa durere pentru cele doua eroine ale romanului . Cum au putut suporta mizeria de viata pe care au fost silite s-o traiasca alaturi de bruta de Rasheed? Scena din ultimele clipe de viata ale lui Mariam , mi-a pus capac . Cand ma gandesc la ce inseamna infernul unui razboi , infernul unei vieti vesnic haitute , la mizeria morala a unor legi nedrepte , la inegalitatea dintre sexe din lumea islamica , nu-mi vine sa cred ca asa ceva mai poate exista la inceput de secol XXI.Si totusi discriminari sunt peste tot . Oare pana cand ? Este o carte care lasa urme ...Multumesc !

    RăspundețiȘtergere
  13. O mica dovada de recunostinta , Ioana :) ))))))
    Linia melodica seamana putin cu viata zbuciumata a "frumusetii noptii" in prima parte , apoi , se asterne intr-o alta dispozitie sufleteasca alaturi de Tariq...Am imaginatie , nu ?

    http://www.youtube.com/watch?v=fX5USg8_1gA&feature=related

    O duminica racoroasa iti doresc !

    RăspundețiȘtergere
  14. Radu, ma bucur mult ca te-am convins sa o citesti si ca ti-a placut. Viata e prea scurta ca sa ne pierdem vremea cu carti proaste, dupa cum ai vazut nu recomand orice citesc, trebuie sa fie vorba de ceva cu adevarat special ca sa imi atraga atentia si sa merite o recenzie.

    Cat despre melodie...sa stii ca da :-)

    RăspundețiȘtergere
  15. mi-a ramas gandul la cartea asta de cand am citit postul. am cautat-o intr-o librarie, n-am gasit-o, apoi tot internetul m-a salvat. le-am comandat pe amandoua si le-am citit pe nerasuflate, cu Eric in brate. si mi-au placut. mult de tot. e greu sa-ti imaginezi ca in zilele noastre se intampla astfel de lucruri, si totusi...vanatorii de zmeie m-a miscat chiar mai mult decat splendida cetate. acum le citeste si Andrei :)
    multumesc de recomandare!
    Cristina

    RăspundețiȘtergere
  16. Cristina, ma bucur mult mult ca v-a placut! Va mai zic eu cand dau peste carti ca astea, nicio grija :-) Pup

    RăspundețiȘtergere
  17. Buna dimineata , Ioana !
    Am citit , dupa "Cetate" , "Vanatoarea de zmeie " , din curiozitatea starnita tot de tine ! Admirabila pledoarie pentru cinste , recunoastere a grselilor si lasitatilor trecutului , pentru sansele ce ni se dau in viata pentru a ne reabilita in fata propriei noastre constiinte , ce nu trebuie ratate ! Sa ai o saptamana buna !

    RăspundețiȘtergere
  18. Neata, Radu, bag seama ca m-ati intrecut cu totii la capitolul Hosseini :-) Eu nu am citit inca Vanatorii de zmeie, desi e bine pusa deoparte undeva acolo. Ma voi grabi sa o citesc si eu cu prima ocazie, daca zici ca e asa reusita :-)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Subscribe